In drumul catre stadion pentru a vedea meciul nu mai aveam rabdare asa ca nu am tinut cont foarte mult pe langa ce cladire sau om treceam, asteptam sa ies sa vad stadionul de afara, sa vad strada unde echipa este asteptata de fani in acel mod extraordinar inainte de semifinala Champions League in special sau mai nou in acest an si in sfertul cu rivala Atletico Madrid. Ajuns in fata stadionului incercam sa imi gasesc rabdarea de a sta langa baieti pe langa tarabele din fata stadionului si de a nu fugi de grup pentru a face poze emblemei de pe stadion.
Ajuns la momentul culminat de a intra pe “Santiago Bernabeu” am simtit-o ca fiind o rupere de normalitate si de intrare intr-o alta dimensiune…chiar asta am simtit ca si cum acolo e o alta dimensiune…intri intr-un spatiu in care simti ceva cu adevarat…l-as compara cu briza marii…dar e diferit…parca simti respiratia fostilor marilor jucatori care au jucat in “acel spatiu” si astepti cu nerbdare sa ii vezi pe actualii.
Imediat dupa ce am realizat ca sunt pe stadionul unde visam de la 7 ani sa ajung, am inceput
sa fac si eu cateva poze alaturi de grup…ma grabeam sa le fac pentru a savura fiecare moment de la incalzirea “primului 11”.
Intrarea lui Keylor pe teren a adus primele aplauze dar sincer sa fiu nu am stat mult timp fixat cu privirea la el si la Kiko. La aproximativ 7-8 minute au intrat jucatorii de camp, moment in care m-am dus cat se putea de aproape de jucatori sa ii privesc…aveam sentimental ca dupa 12 ani de fan Cristiano Ronaldo in sfarsit il vad pe viu pe “robotul-om” asa cum imi placea mie sa ii spun, dar nu vrea sa fiu ipocrit si mincinos asa ca imediat dupa ce l-am vazut am incercat sa fac un “un-doi cu privirea” catre favoritii mei actuali (Bale si Kroos).
Primul moment care mi-a atras atentia din punct de vedere tehnico-tactic a fost faptul ca jucatorii nu faceau incalzire cum eram eu obisnuit sa vad, iar aici ma refer la imperecheri. Deobicei imperecherile la incalzire(pase intre 2 coechipieri) se fac extrema-fundas lateral, mijlocasii centrali intre ei, fundasii centrali intre ei si atacantii intre ei. Aici erau putin amestecati desi poti gasi o logica si in acestea…Bale facea cu Modric…poate prima senzatie e pentru ca sunt prieteni dar in asezare erau interul dreapta cu extrema dreapta, Danilo executa incalzirea cu Ronaldo (aici asa ma si asteptam), James era cu Benzema (tinand cont ca era 4-3-3 si fiind mijlocasul cel mai ofensiv din linia de 3 executa cu atacantul…cred ca asta a fost ratiunea si asta a fost primul moment care mi-a atras atentia ca nu o sa jucam 4-2-3-1 iar cu James in banda) Pepe pasa balonul cu Lucas, in timp ce Nacho il astepta pe Kroos sa isi faca stretchingul…pana la urma s-a plictisit si a intrat in pase cu Ronaldo si Danilo. In timp ce se pregateau pentru sprinturile de finalul incalzirii a venit acel moment pe care doar uneori il subliniaza televiziunea…Cristiano Ronaldo isi incuraja colegii, cel mai mult mi s-a parut ca pe Lucas (era normal juca o alta pozitie). La prezentarea jucatorilor am strigat cat de tare am putut Toni Kroooos!!! (Moment in care baietii au inceput sa rada de mine ). Am tipat si la Bale in timp ce restul grupului s-a orientat catre Cristiano Ronaldo.
Cu un minut inainte de inceperea meciului le-am strigat baietilor din fata (Cristi Prisacariu, Radu Dranga si Adrian Andrei): “Jucam 4-3-3 cu James in rol de inter”…apoi putin dezamagit spun:” Ce face ma Rafa revine la sistemul lui Carletto”…am analizat noi putin acolo ca sistemul asta iti deschide unghiuri de pasare mai bune, te ajuta mai mult pe faza de constructie dar si pentru tranzitia pozitiva(golul lui CR7 sta dovada) dar apoi discutam de tranzitia negativa…replierea etc. Dar mai apoi ma gandeam ca asta poate sa fie un sistem excelent…sa incerci sa ii faci sa munceasca sis a ai o echipa agresiva si solida cu Casemiro in meciurile mai grele iar in meciurile usoare sa le dai mai mult bucuria de a avea mingea…dar asta e alta discutie.
La golul lui Bale am facut show! (sau asta cel putin spun baietii ) de fericire pentru ca am ghicit si rezultatul, dar spusesem si la incalzire ca Bale da gol asa ca bucuria a fost dubla. Dupa iesirea lui Modric am avut impresia ca nu ne-am mai creat nici o sansa de gol, iar in timpul meciului in afara golurilor se auzea un murmur de apreciere la pasele cu exteriorul incredibile ale croatului…normal ca noua ni se pareau cu mult mai geniale decat lor, care le mai vazusera.
La finalul meciului cand toti nu ne mai doream sa plecam, am vazut un om modest care nu doar ca aplauda dupa “un simplu meci” asa cum lasasera spectatorii impresia ca a fost, ci un jucator care facea inconjurul terenului pentru a apaluda toti suporterii…da era un campion mondial…Toni Kroos…nimeni altul decat jucatorul cu cele mai bune cifre de la ultimul mondial.
Hala Madrid! Juntos Ganamos Siempre
